Primii caini domesticiti prezentau un amestec de caractere fenotipice (vizibile cu ochiul liber), ce le dadeau un aspect extrem de asemanator cu cainii de rasa comuna intalniti la ora actuala.In ultimii 14000 de ani, mutatiile naturale precum si "escapadele" omului in acest fascinant univers al selectiei raselor de animale, au impus multiple variatiuni pe aceeasi tema a  celor doua modele de baza.Pe la anul 6500 i.e.n existau totusi 5 tipuri morfologice de baza, asa numitele "ancient races" - rase stravechi - din care au evoluat pana in zilele noastre cele peste 400 de rase.In bagajul propriu de caractere al acelor caini se gaseau deci toate caracterele raselor ce au aparut de atunci si pana in zilele noastre.

Cresterea cainilor este una din preocuparile ancestrale ale omului. La inceputul prieteniei dintre om si caine, in epoca de piatra, au existat doar doua "modele" de caine: lupul si sacalul.Pentru primii oameni, mancarea era extrem de pretioasa. O turma de oi, capre sau vite era un noroc, o avere sau viata insasi... Aceasta reprezenta si pentru hoti sau pradatori o tentatie extraordinara.Crescatorii au realizat repede faptul ca singura "arma" de aparare impotriva acestor atacuri sunt cainii.

Observand comportamentul anumitor caini ce pazeau constiincios turma (fara a o parasi), se luptau curajos cu orice fel de dusman ucigandu-l sau urmarindu-l cu inversunare la multi kilometri departare, ciobanii au selectat de-a lungul timpului exemplarele ce corespundeau cel mai bine nevoilor lor, fapt ce a dus in timp la aparitia unor extraordinare rase de caini ciobanesti: Kuvasz, Ciobanescul Romanesc Mioritic, Ciobanescul Romanesc Carpatin, Mastifful Tibetan, Ciobanescul Caucazian, etc...Caracterele transmisibile genetic au fost cultivate cu obstinatie de catre crescatori.Acestia au profitat chiar si de mutatiile aparute accidental (picioare scurte, strambe, gigantismul, nanismul, brevignatismul, etc), obtinand rase de caini remarcabile: Basethound, Mastifful, Boxerul, Teckelul, Dogul german, etc...

Acest proces a continuat de-a lungul secolelor si continua si in zilele noastre, chiar rasele omologate suferind in continuare unele modificari, pe masura evolutiei gustului si nevoilor umane.Se pune problema: cum s-a putut obtine aceasta uimitoare diversitate de rase, cum s-a ajuns de la un amestec, o mixtura de caractere, la niste rase care difera esential, nu numai intre ele, dar si de varianta initiala?Raspunsul este simplu si complicat in acelasi timp: prin Selectie si Ameliorare!De la bun inceput trebuie subliniat faptul ca fiecare caracter fenotipic (culoarea blanii, lungimea, forma, greutatea) este initiat, determinat si exprimat morfologic de un caracter genetic existent sub forma informationala in structura cromozomilor din nucleul celulelor organismului.

Aceste caractere genetice se transmit urmasilor prin intermediul celulelor sexuale (ovulul si spermatozoidul), ce contin in structura lor tot mesajul genetic necesar pentru dezvoltarea unui nou organism, care sa contina informatia genetica continuta de celulele parintilor.Prin alegerea (selectia) anumitor caractere ale parintilor care sunt de interes penttru crescator, prin imperecheri succesive ale acestora, precum si a celor mai izbutit urmasi (care sa prezinte acele caractere dorite de crescator) se pot obtine noi si noi variante.Prin selectia atenta a acelor indivizi ce pastreaza caracterele dorite, dar care au si acea calitate de a le transmite in descendenta nealterate, apar noile rase.Spre exemplu, rasa Collie s-a obtinut prin pastrarea pentru reproductie numai a indivizilor cu anumite caractere si anume: parul lung, botul lung cu stopul slab pronuntat, urechi mici si ascutite, cu varful cazut, gulerul alb, extremitatile albe, etc...In acelasi mod s-au obtinut si celelalte rase, selectand urmasii cu caractere fenotipice dorite si eliminandu-i pe cei cu caractere fenotipice nedorite. Diversitatea precum si imbunatatirea caracterelor (botul mai lung, lungimea firului de par mai mare etc.), nu se poate obtine daca nu se actioneaza asupra potentialului genetic al animalelor, acesta fiind responsabilul transmiterii caracterelor genetice ce ne intereseaza.

De la efectivele existente se poate obtine o noua generatie, superioara din punct de vedere al exprimarii morfologice a caracterelor genetice, numai si numai pron asigurarea unor conditii de microclimat, hranire, ingrijire, medicatie care sa convina organismului animalului intr-o asemenea masura, incat acesta sa nu mai faca eforturi de adaptare la eventualele conditii vitrege de mediu si, deci, intreaga sa energie vitala sa se cheltuiasca in vederea exprimarii depline a caracterelor genetice. Nu este de mirare faptul ca dupa cateva generatii crescute in zonele calduroase din sud, cainii din rasa Husky Siberian, Samoyed sau Malamute incep sa "renunte" la blana lor bogata, gabaritul corporal se reduce, iar vitalitatea le scade. La rasa Collie Roush s-a remarcat in ultimul timp aparitia a tot mai multe exemplare cu parul mai putin bogat, masculii apti de monta fiind din ce in ce mai putini...Iata cum o frumoasa, dar si viguroasa rasa de caini ciobanesti, obisnuiti cu clima aspra a tinuturilor muntoase din nordul Scotiei, mutata in conditiile blande ale orasului, unde, in general, doar in cazurile fericite traiesc la curte, a dus la slabirea capacitatii de exprimare fenotipic a potentialului genetic, chiar la exemplarele atent selectionate de crescatori.

Mana de ajutor data potentialului genetic, insotita de pastrarea in continuare pentru reproductie doar a urmasilor ce provin din parinti valorosi, care corespund perfect caracterelor de rasa pe care le dorim, poarte denumirea de Amelioare a rasei.Ameliorarea este un proces continuu, care se realizeaza de-a lungul generatiilor, fiind totodata si un proces statistic, ce are ca obiect efective constituite si nu indivizi izolati.

Cu cat caracterele morfologice sunt mai apropiate de ale tatalui (corespund standardelor de rasa), cu atat valoarea unui mascul este mai mare.In functie de valoarea genetice, apreciata pe baza descendentilor si precursorilor acestora, se poate face o clasificare dupa cum urmeaza:

Grupa I.    Cuprinde caini selectionati pentru reproductie si este formata din caini ideali ca reproducatori, ce corespund din toate punctele de vedere standarului rasei. Introducerea in aceasta grupa se poate face numai de catre specialisti si se consemneaza in actele cainelui.

Grupa II.    Cuprinde animale apte pentru reproductie, dar care au valori morfologice superioare rasei. Nu se poate stabili ce certitudine daca vor transmite in descendenta aceleasi caractere morfologice sau vor transmite caractere care se incadreaza in standardul de rasa.

Grupa III.    Cuprinde animale admise conditionat pentru reproductie, categorie necesara pentru inmultirea numarului de caini, dar care, datorita conformatiei sau dimensiunilor, nu pot constitui un element pentru perfectionarea rasei.

Grupa IV.    Cuprinde animalele ce nu se pot folosi la reproductie, avand o serie de caractere in afara standardului de rasa.

In ceea ce priveste varsta minima la care se pot folosi reproducatorii pentru prima lor monta, recomandarea specialistilor este pentru masculi : 24 luni, iar pentru femele 22 luni.Varsta maxima pentru reproductie este stabili la 8 ani.Pentru animalele ce s-au evidentiat prin produsi de mare valoare, cu avizul specialistilor, acest termen poate fi depasit.